La data de 22 septembrie 2015 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dispus condamnarea Romaniei in 2 cauze,
respectiv:
- Cauza Nitulescu contra Romaniei, Curtea a constatat incalcarea art 6 paragraf 1 din Conventia Europeana a drepturilor si libertatilor fundamentale, acordand suma de 3000 euro cu titlu de daune morale.
Cauza se refera la condamnarea reclamantei, in recurs, pentru infractiuni de coruptie, dupa ce fusese achitata in prima
instanta si in apel. Aceasta a fost inregistrata ambiental, atat de denuntatoare, cat si de un ofiter de politie, in timp ce primea
suma de 400 de dolari, suma care, dupa sustinerile celor din urma, trebuia sa asigure interventia doamnei Nitulescu la o
institutie publica pentru promovarea denuntatoarei, iar dupa sustinerile petentei constituia un imprumut.
Apărarea a solicitat prezentarea autorizațiilor de interceptare, precum și efectuarea unei expertize a autenticității
înregistrărilor. Denunțătoarea nu s-a prezentat în instanță și nu a comunicat suportul original, la dosar aflându-se doar
transcrierile înregistrărilor.
Datorita necoroborarii declarațiilor date în faza de urmărire penală de denunțătoare, precum și a lipsei suportului de interceptare, prima instanță a pronunțat o soluție de achitare.
În recursul formulat de structura anticorupție, cele două hotărâri au fost casate, iar inculpata a fost
condamnată pentru infracțiunea de trafic de influență. Fără efectuarea cercetării judecătorești, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că probele în acuzare se coroborează și converg spre vinovăția inculpatei.
In aceste conditii, Curtea a constatat că atât probele au fost obținute în mod nelegal, cât și procedura în ansamblul ei nu a fost una echitabilă. Prin urmare, probele obținute nelegal sunt un indiciu de proces neechitabil, dar trebuie coroborate cu alte aspecte, nefiind suficiente prin ele însele.
Caracterul echitabil al procedurii a fost încălcat, se arată, și prin refuzul autorităților de a efectua demersuri efective pentru realizarea unei expertizări a suporturilor interceptărilor, în condițiile în care apărarea le-a contestat constant autenticitatea. La fel a fost apreciată atitudinea denunțătoarei, care a refuzat să prezinte suporturile deținute precum și caracterul inconstant al declarațiilor acesteia.
Linia ce demarchează standardul legalității probelor statuat de jurisprudența CEDO și cel al procedurii penale române este una fină și sensibilă, putând fi ușor traversată de o parte și de cealaltă. Doar o analiză atentă a fiecărui caz în parte poate duce la o justă respectare a principiilor procesului echitabil.
- Cauza Bordenciu contra Romaniei: Curtea a constatat incalcarea art 3 din Conventia Europeana a drepturilor si libertatilor fundamentale, acordand daune morale in valoaree de 15 000 euro si cheltuieli de judecata in valoare de 1 500 euro.
Reclamantul este detinut in Penitenciarul Targu Jiu, fiind condamnat la o pedeapsa de 25 de ani inchisoare. Acesta s-a
plans de conditiile de detentie, respectiv : celule supraaglomerate, fara lumina natura si neventilate corespunzator.
In sustinerea cererii acesta a invocat faptul ca s-a imbolnavit ca urmare a conditiilor inumane la care a fost supus.
Petentul s-a plans de incalcarea art 3 din Conventia Europeana, intrucat conditiile din Penitenciarul Targu Jiu erau inumane si degradante, celulele erau supraaglomerate, conditiile de igiena erau minime, lumina natura si ventilatie insuficiente, calitatea mancarii scazuta.
Curtea a constatat ca reclamantul a fost detinut pentru o perioada de 16 ani si 4 luni in Penitenciarul Targu Jiu si a fost
incalcat art 3 din Conventie, acordand daune morale in valoare de 15 000 euro.
