Avocat Bacau – Recursuri in interesul legii
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 215 alin. (8) NCPP stabileşte că: În cursul urmăririi penale, competenţa de a dispune impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse iniţial revine procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 şi art. 347 NCPP stabileşte că:
Judecătorul de cameră preliminară de la instanţa sesizată prin rechizitoriu, a cărui încheiere prin care s-a dispus începerea judecăţii a fost atacată cu contestaţie, are competenţa de a se pronunţa asupra măsurilor preventive, conform dispoziţiilor legale care reglementează măsurile preventive în procedura de cameră preliminară, până la soluţionarea contestaţiei prevăzute în art. 347 NCPP
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 203 alin. (5) şi art. 4251 alin. (1) NCPP, stabileşte că în cursul urmăririi penale şi al procedurii de cameră preliminară, contestaţia împotriva încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi sau, după caz, a judecătorului de cameră preliminară privitoare la măsurile preventive se soluţionează în camera de consiliu, prin încheiere motivată, care se pronunţă în camera de consiliu.
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 431 alin. (1) NCPP Inalta Curte de Casatie si Justitie stabileşte că: Admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare se examinează în cameră de consiliu, fără citarea părţilor, cu participarea procurorului.
In temeiul dispozitiilor art 471 alin (1) din Codul de procedura penala, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie cu un recurs in interesul legii in cazul masurilor preventive aplicabile minorilor pentru a se pronunta asupra chestiunii de drept: daca la momentul solutionarii, in prima instanta, a actiunii penale prin luarea unei masuri educative inceteaza de drept masura preventiva dispusa anterior fata de minor.
Analiza jurisprudentei nationale, in materia masurilor preventive aplicabile minorilor, in conditiile solutionarii actiunii penale prin luarea unei masuri educative a identificat problema de drept referitoare la modalitatea aplicarii art 399 alin (1) si (3) lit. d) Cod procedura penala, cu accent pe momentul constatarii incetarii de drept a masurii preventive, la momentul pronuntarii primei instante sau la momentul ramanerii definitive.
Doctrina a exprimat punctul de vedere potrivit caruia „indiferent de infractiune si de tipul masurii educative este obligatorie punerea in libertate a inculpatului minor in momentul pronuntarii hotararii in prima instanta”, masura fiind executorie- V. Vaduva in Noul Cod de procedura penala comentat, Ed. Hamangiu 2014, p. 989 ( punct de vedere contrar www.juridice.ro, D.V. Diaconu, Noul cod penal si punerea in libertate a minorului cand savarseste o crima.
Dispozitia legala supusa dezlegarii: art 399 alin (1) si (3) lit. d) Cod procedura penala potrivit caruia:
(1) Instanţa are obligaţia ca, prin hotărâre, să se pronunţe asupra menţinerii, revocării, înlocuirii ori încetării de drept a măsurii preventive dispuse pe parcursul procesului penal cu privire la inculpat.
(2) În caz de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei, de achitare sau de încetare a procesului penal, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv.
(3) De asemenea, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului arestat preventiv atunci când pronunţă:
Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie apreciaza ca la momentul solutionarii ,in prima instanta, a actiunii penale prin luarea unei masuri educative inceteaza de drept masura preventiva dispusa anterior fata de minor.
